Strabism

Strabismul

Ce este strabismul?

Strabismul este o problema vizuala in care ochii nu sunt aliniati corespunzator si privesc in directii diferite. Atunci cand ochii nu se aliniaza corect intre ei, ochiul care priveste drept devine dominant. Acuitatea vizuala a acestui ochi ramane normala deoarece ochiul si conexiunea lui cu creierul functioneaza asa cum trebuie. In schimb, ochiul nealiniat sau mai slab nu se concentreaza asa cum trebuie si conexiunea lui cu creierul nu se formeaza corect.

Strabismul este o afectiune frecventa in randul copiilor, dar poate aparea si mai tarziu in viata. Uneori, defectul de vedere este foarte vizibil. Alteori, poate fi observat doar atunci cand un copil este obosit sau cand priveste ceva indeaproape.

De cele mai multe ori, strabismul poate fi reparat atunci cand este descoperit si tratat timpuriu. In cazul in care defectul nu este reparat, creierul va ignora imaginile vizuale ale ochiului mai slab. Aceasta schimbare, numita ambliopie sau „ochi lenes”, poate face ca vederea sa se estompeze, sa provoace o vedere dubla si sa dauneze perceptiei profunde a copilului. Aceste probleme pot deveni permanente daca nu sunt tratate.

Care sunt cauzele strabismului?

Strabismul poate fi cauzat de diferite probleme la nivelul muschilor ochilor, la nivelul nervilor care controleaza muschii ochilor sau la nivelul creierului, care proceaza semnalele transmise de vervii optici. Strabismul poate insoti si anumite boli precum diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, scleroza multipla, miastenia gravis sau tulburarile tiroidiene.

Cauza exacta a strabismului nu este intotdeauna cunoscuta. Unii se nasc cu aceasta afectiune, in timp ce altii o dezvolta mai tarziu in viata.

La copii, strabismul este adesea cauzat de ochiul care incearca sa depaseasca o problema de vedere, cum ar fi:

• Miopie - dificultate in a vedea lucruri la distanta
• Hipermetropie - dificultate in a vedea obiecte din apropiere
• Astigmatism - corneea poate fi curbata inegal, provocand o vedere incetosata

Cauzele mai rare ale astigmatismului sunt:

• Anumite infectii, cum ar fi rujeola
• Unele afectiuni sau sindroame genetice, cum ar fi sindromul Down
• Intarzieri de dezvoltare
• Paralizie cerebrala
• Hidrocefalie
• Tumori cerebrale
• Prematuritate

Uneori, strabismul poate fi un simptom al unui tip rar de cancer de ochi la copii numit retinoblastom. De asemenea, o cataracta sau o leziune la nivelul ochilor care afecteaza vederea pot provoca strabism.

Cum se clasifica strabismul?

Exista o clasificare a strabismului dupa directia deviatiei:

• Convergent - esotropie: ochiul fuge catre nas
• Divergent - exotropie: ochiul fuge catre tampla
• Vertical - hipertropie: ochiul fuge in sus
• Vertical - hipotropie: ochiul fuge in jos

Exista o clasificare a strabismului dupa vârsta de debut:

• Strabism congenital - apare in primele 6 luni de viata
• Strabism castigat

Exista o clasificare a strabismului dupa forme particulare:

• Strabism acomodativ - apare aproximativ la doi ani, frecvent intermitent, dispare dupa corectia optica a hipermetropiei.
• Strabism orizontal cu componenta verticala
• Strabism cu ambliopie organica - cataracta, traumatisme oculare

Strabismul este clasificat in functie de directia gresita de aliniere a ochilor. Astfel, cand un ochi priveste drept inainte spre obiectul vizualizat, celalalt ochi este aliniat gresit spre interior (esotropie sau „ochi incrucisati”), spre exterior catre ureche (exotropie sau divergent) in sus (hipertropie) sau in jos (hipotropie).

Care sunt simptomele strabismului?

Majoritatea copiilor cu strabism nu se plang de probleme oculare si nu observa eventualele modificari care se produc in modul in care ei vad. De obicei, parintii sau profesorii observa ca ochii sunt aliniati gresit.

Unii copii se pot plange de vedere dubla sau pot avea probleme in a vedea lucrurile in general. Aceste probleme pot afecta, de asemenea, cititul si performanta scolara. Copiii mici, care inca nu vorbesc, se pot impiedica des si pot intoarce sau inclina capul pentru a vedea mai clar.

Printre semnele si simptomele strabismului se numara:

• Ochi care arata nealiniati
• Ochii care nu par sa se miste impreuna
• Clipire frecventa, in special in lumina soarelui
• A privi cu ochii pe jumatate inchisi
• Inclinare a capului pentru a vedea mai clar obiectele
• Perceptia in profunzime defectuoasa
• Vedere dubla (diplopie)

Adultii cu strabism au adesea diplopie (vedere dubla), deoarece creierul lor a invatat deja sa primeasca imagini de la ambii ochi si nu poate ignora imaginea trimisa de ochiul nealiniat.

Cum se stabileste diagnosticul strabismului?

Strabismul poate fi diagnosticat in timpul unui examen oftalmologic. Dupa implinirea varstei de 3 ani, toti copiii ar trebui examinati de medicul pediatru, pentru o evaluare generala a sanatatii ochilor. In cazul in care pediatrul observa vreo problema, se recomanda efectuarea unui control oftalmologic complet. In cazul in care in familie exista persoane cu strabism sau ambliopie, controlul la medicul oftalmolog ar trebui realizat mai devreme de implinirea varstei de 3 ani.

Cum se trateaza strabismul?

Strabismul intermitent observat la sugari este asociat cu dezvoltarea normala si dispare, de obicei, inainte de varsta de 3 luni. Alte tipuri de strabism dispar numai cu ajutorul tratamentului. Scopul principal al tratamentului este pastrarea sau refacerea cat mai multor functii vizuale. Incurajarea copilului sa foloseasca ochiul mai slab poate imbunatati vederea, consolidand conexiunea dintre ochi si creier. Tratamentele variaza, in functie de tipul si cauza strabismului:

• Ochelarii pot fi recomandati pentru a corecta vederea in ochiul mai slab
• Un plasture poate fi purtat peste ochiul dominant pentru a forta copilul sa foloseasca ochiul mai slab
• Picaturile de ochi sunt folosite pentru a estompa temporar vederea ochiului dominant
• Exercitiile ortoptice pot fi prescrise pentru a consolida muschii ochilor
• Chirurgia pentru a intari sau slabi muschii ochilor este necesara pentru a realinia ochii. Aceasta operatie scurta se face de obicei sub anestezie generala si poate implica unul sau ambii ochi. Timpul de recuperare este rapid. De obicei, copiii sunt capabili sa isi reia activitatile normale in cateva zile.